Găsești mai jos toți termenii și clasificările stabilite în Normativul P118/99.

• Acoperiş - ­parte  a  construcţiei  care  o  închide  faţă  de  exterior,  peste  ultimul  nivel  construit. Poate fi tip terasă sau cu şarpantă.
• Arie  (construită  şi  desfăşurată)  ­  suprafaţă  orizontală  a  construcţiei,  delimitată  de  elemente perimetrale. Aria construită (Ac) este delimitată de feţele exterioare ale pereţilor de închidere perimetrali la nivelul soclului (planul de contact cu terenul), iar aria desfăşurată (Ad) a unei  construcţii  reprezintă  suma  ariilor  construite  a  tuturor  nivelurilor  acesteia,  subterane  şi  supraterane, delimitate de feţele exterioare ale pereţilor de închidere perimetrali ai fiecărui nivel.
• Atrium (patio, curte de lumină) ­ incintă închisă din interiorul unei construcţii, delimitată  pe una sau mai multe laturi de cel puţin patru niveluri ale construcţiei. Atriumurile pot fi acoperite sau neacoperite
• Clapetă antifoc ­ dispozitiv de închidere (obturare) rezistent la foc, montat pe tubulatura  de ventilare care străpunge un element de construcţie antifoc sau rezistent la foc (în poziţie normal deschisă şi prevăzută cu acţionare automată şi manualăîn caz de incendiu).
• Clădire  înaltă  ­- construcţie  civilă  (publică)  supraterană,  la  care  pardoseala  ultimului  nivel folosibil este situată la peste 28 m faţă de terenul (carosabilul adiacent) accesibil autovehiculelor de intervenţie a pompierilor pe cel puţin două laturi ale clădirii.

Atunci când ultimele niveluri sunt locuinţe de tip duplex sau triplex se ia în considerare numai nivelul de acces din circulaţiile comune orizontale ale clădirii.

Nu sunt considerate clădiri înalte:

-construcţiile care nu sunt destinate să adăpostească oameni

-clădirile  civile  (publice)  la  care  deasupra  nivelului  limită  se  află  un  singur  nivel  ce  ocupă maximum  50%  din  aria  construită  a  clădirii  şi  cuprinde  numai  încăperi  pentru  maşini  ale  ascensoarelor, spaţii tehnice aferente construcţiei, circulaţii funcţionale;

-clădiri civile (publice) nominalizate în normativ. (P118/99)

• Clădire  foarte  înaltă - construcţie  civilă  (publică)  la  care  pardoseala  ultimului  nivel  folosit este situată ia înălţimea de 45 m, sau mai mult, măsurată conform art. 1.2.5.
• Clasa  de  combustibilitate - caracteristică  a  unui  material  sau  element,  exprimată  prin  nivelul parametrilor specifici, determinaţi în urma unorîncercărî standardizate.
• Combustibilitatea materialelor şi elementelor de construcţii - Capacitatea acestora de a se aprinde şi arde în continuare, contribuind la creşterea cantităţii de căldură dezvoltată de incendiu.
• Compartiment de incendiu -  construcţie independentă (instalaţie), precum şi construcţii  comasate sau grupate amplasate la distanţele normate faţă de vecinătăţi sau volum construit compartimentat prin pereţi antifoc faţă de construcţiile (instalaţiile) adiacente.

În clădirile înalte  şi foarte înalte compartimentul  de incendiu poate fi un  volum închis,  constituit din unul până la trei niveluri succesive, delimitate de elemente rezistente la foc conform normativului şi cu aria desfăşurată totală conform compartimentului de incendiu admis pentru construcţiile civile (publice) de gradul I de rezistenţă la foc.

• Comportare la foc - totalitatea schimbărilor fizice şi chimice intervenite atunci când un material, produs sau ansamblu, este supus acţiunilor unui incendiu standard.
• Condiţii de performanţă -  exprimarea performanţelor produsului prin criterii  şi  nivele  de performanţă ale acestuia, corespunzătoare exigenţelor (pretenţiilor) de siguranţă la foc a utilizatorilor.
• Construcţii:  obiecte  construite  supraterane  (cu  sau  fără  subsoluri  ori  demisoluri)  sau  subterane, având următoarele destinaţii şi funcţiuni:

-civile (publice) ­ pentru locuit, administraţie, comerţ, sănătate, cultură, învăţământ, sport, turism, etc;

-de producţie  şi/sau  depozitare  ­  pentru  activităţi  specifice  de  bază  sau  auxiliare,  (hale, ateliere, depozite, etc);

-mixte ­ pentru diferite activităţi civile (publice), de producţie şi/sau depozitare, ori civile (publice) şi de producţie şi/sau depozitare, înglobate în acelaşi volum construit

• Construcţie  (clădire)  blindată - construcţie  închisă  supraterană  în  care  activitatea  se  desfăşoară numai la lumină artificială, având acoperiş şi pereţi de închidere perimetrală plini, în care  se  prevăd  numai  goluri  psihologice  şi  uşi  de  acces.  Încăperile  blindate  cu  aria  construită  (Ac) mai mare de 700 m 2 sunt considerate construcţii blindate.
• Construcţie  (clădire)  deschisă - construcţie  descoperită  sau  acoperită  tip  "şopron",  deschisă perimetral pe minimum 2 laturi ori delimitată de elemente neetanşe (plasă, trafor, etc).
• Construcţie (clădire) închisă ­ clădire acoperită şi închisă perimetral cu pereţi
• Construcţie (clădire) monobloc ­ construcţie închisă cu aria construită (Ac) de cel puţin  20.000 m2 şi lăţimea mai mare de 72 m.
• Construcţie  subterană - construcţie  realizată  în  întregime  sub  nivelul  terenului  înconjurător (natural sau amenajat).
• Construcţie clădire supraterană ­ construcţie realizată peste cota terenului înconjurător  (natural sau amenajat) şi care poate avea sau nu niveluri subterane.
• Cortină  de  siguranţă - element  mobil  de  protecţie  antifoc,  specific  golurilor  mari  din  pereţii de compartimentare împotriva incendiilor.
• Criterii  de  performanţă - condiţii  în  raport  de  care  se  evaluează  îndeplinirea  unei  cerinţe de performanţă.
• Degajament protejat ­ spaţiu construit închis destinat circulaţiei utilizatorilor, alcătuit şi  separat de restul construcţiei cu elemente de construcţie orizontale şi verticale incombustibile clasa A1 de reacție la foc şi rezistente la foc conform normativului, astfel realizat şi echipat încât să nu fie inundat cu fum un timp determinat luat în considerare la stabilirea timpului (lungimii) de evacuare în caz  de incendiu.
• Densitate sarcină termică ­- potenţial caloric total al unui spaţiu, încăpere, etc, raportat la aria pardoselii luată în considerare (J/m2 )

Calculează densitatea sarcinii termice pentru obiectivul tău aici. 

• Demisol -  nivel  construit  al  clădirii  având  pardoseala  situată  sub  nivelul  terenului  (carosabilului) înconjurător cu maximum jumătate din înălţimea liberă a acestuia şi prevăzut cu ferestre  în  pereţii  de  închidere  perimetrală.  Demisolul  se  consideră  nivel  suprateran  al  construcţiei.
  Atunci când pardoseala este situată sub nivelul terenului (carosabilului) înconjurător cu mai mult de  jumătate  din  înălţimea  liberă,  se  consideră  subsol  şi  se  include  în  numărul  de  niveluri  subterane ale construcţiei.
• Deschideri  pentru  evacuarea  fumului  (desfumare) - goluri  practicate  în  treimea  superioară a închiderilor perimetrale sau în acoperişul unei construcţii, astfel încât să permită evacuarea fumului produs în caz de incendiu (permanent libere sau închise cu dispozitive care se deschid automat în caz de incendiu).
• Grad de rezistenţă la foc ­ capacitate globală a construcţiei sau a compartimentului de  incendiu de a răspunde la acţiunea unui incendiu standard, indiferent de destinaţia sau funcţiunea acestuia.
• Incendiu - proces  complex  de  ardere,  cu  evoluţie  necontrolată,  datorat  prezenţei  substanţelor combustibile şi a surselor de aprindere, a cărui apariţie şi dezvoltare are efecte negative prin producerea de pierderi de vieţi, pagube materiale, etc. şi care  impune intervenţia  organizată pentru stingere.
• Inflamare generalizată (flash­over) ­ trecerea bruscă la starea de combustie generalizată  pe suprafaţa materialelor combustibile dintr­un spaţiu închis.
• Încăperi cu aglomerări de persoane ­ încăperi în care se pot afla simultan cel puţin 50  de persoane, fiecăreia din acestea revenindu­i o arie de pardoseală mai mică de 4 m2.
• Încăpere  tampon - încăpere (sas) de protecţie  a  golurilor din  pereţi,  astfel  conformată,  alcătuită şi realizată încât să corespundă prevederilor normativului, potrivit rolului pe care îl are în caz de incendiu.
• Învelitoare - ­izolare hidrofugă a acoperişurilor (teraselor), cu roi de asigurare a etanşeităţii  construcţiei faţă de intemperii.
• Limitarea propagării incendiilor - ansamblul măsurilor constructive şi de instalaţii, care  împiedică pentru durate normate de timp, extinderea incendiului în interiorul compartimentului de incendiu sau în afara acestuia.
• Mansardă - spaţiu  funcţional  amenajat  în  volumul  podului  construcţiei.  Se  include  în  numărul de niveluri supraterane.
• Nivel - spaţiu  construit  suprateran  sau  subteran  ai  construcţiilor  închise  sau  deschise,  delimitate de planşee. Constituie nivel supanta a cărei arie este mai mare decât 40 % din cea a încăperii/spaţiului în care se află.
• Panouri de învelitoare - elemente autoportante montate pe şarpante ale construcţiilor, cu rol de izolare hidrofugă şi după caz termică.
• Perete  cortină - închidere  perimetrală  a  construcţiei,  realizată  cu  structură  proprie  de  rezistenţă (independentă de cea a construcţiei de care numai se ancorează), sau panouri de faţadă fixate de structura construcţiei (fără structură proprie).
  După caz, pot fi utilizate şi combinaţii ale celor două sisteme deînchidere perimetrală cu perete  cortină.
• Perete sau planşeu antifoc (AF) ­ element de construcţie vertical sau orizontal realizat  din materiale incombustibile, clasa A1 de reacție la foc, având rezistenţa la foc cel puţin egală cu nivelul stabilit în funcţie de densitatea cea mai mare a sarcinii termice din compartimentele de incendiu pe care le separă, conformat şi realizat potrivit prevederilor normativului.
• Perete  sau  planşeu  rezistent  la  explozie  (RE) - element  de  construcţie  vertical  sau  orizontal, realizat din materiale fără goluri interioare, incombustibile clasa A1 de reacție la foc, alcătuit şi dimensionat  prin  calcul  astfel  încât  să  reziste  la  presiunea  exploziei  volumetrice  respective. Atunci  când  separă  compartimente  de  incendiu,  trebuie  să  îndeplinească  şi  condiţiile  stabilite  pentru elemente antifoc.
• Perete sau planşeu rezistent la foc (RF) ­ element de construcţie vertical sau orizontal,  realizat din materiale clasa A1 de reacție la foc­ cu rezistenţa la foc cel puţin egală cu nivelul stabilit în normativ, în funcţie de rolul de protecţie la foc pe care îl are.
• Perete  sau  planşeu  etanş  la  foc  (EF) -  element  de  construcţie  vertical  sau  orizontal  alcătuit din materiale clasa A1 de reacție la foc, care asigură etanşeitatea stabilită prin normativ.
• Pereţi portanţi ­ elemente de construcţie verticale portante ale construcţiei, caracterizate  prin clasa de combustibilitate şi rezistenţă la foc, pentru stabilirea gradului de rezistenţă la foc al clădirii sau compartimentului de incendiu.
• Pereţi  neportanţi  (autoportanţi) - idem  pereţi  portanţi,  dar  fără  îndeplinirea  unui  rol  structural.
• Performanţă  la  foc - comportarea  unui  material,  produs  sau  ansamblu  supus  unui  incendiu, în raport cu utilizarea lui.
• Planşeu - element  de  construcţie  orizontal  sau  înclinat  care  delimitează  niveluri  ale  construcţiei, luat în calcul pentru determinarea gradului de rezistenţă la foc. Planşeele parţiale (supante), care ocupă mai mult de 40% din aria încăperii în care sunt dispuse, se iau în calcul la determinarea gradului de rezistenţă la foc.
• Platformă - element  de  construcţie  orizontal  cu  goluri  neprotejate  în  procent  de  minimum 30% din arie, (inclusiv tip "grătar ), fără loc permanent de activitate şi destinat vizitării periodice  (max.  8 ori/schimb).  Platformele  nu  se  iau  în  calcul  la  determinarea  gradului  de  rezistenţă la foc şi a numărului de niveluri.
• Risc de incendiu ­ probabilitatea izbucnirii incendiilor în spaţii încăperi, construcţii sau  compartimente de incendiu ori instalaţii; în cele cu funcţiuni civile (publice) se exprimă prin riscuri de incendiu, iar în cele destinate activităţilor de producţie şi de depozitare se exprimă prin "categorii de pericol de incendiu".
• Rezistenţă la foc (RF) - aptitudinea unor părţi sau elemente de construcţie de a­şi păstra, într­un  timp  determinat,  capacitatea  portantă,  izolarea  termică  şi  etanşeitatea,  stabilite  prin  încercări standardizate.
• Sală  aglomerată - (categorie  distinctă  a  încăperilor  cu  aglomerări  de  persoane)  ­  încăpere sau grup de încăperi care comunică direct între ele prin goluri (protejate sau neprotejate), în care suprafaţa ce­i revine unei persoane este mai mică de 4m 2  şi în care se pot  întruni simultan cel puţin 150 de persoane (săli de spectacole, săli de întruniri, încăperi pentru expoziţii, muzee, cluburi, cinematografe, comerţ, cazinouri, discoteci, etc). Când sunt situate la parter, se consideră săli aglomerate cele cu mai mult de 200 persoane.
• Sarcină termică ­ suma energiilor calorice degajate prin combustia completă a tuturor  materialelor din spaţiul considerat.
• Şarpantă - ansamblul  structural  al  acoperişului  unei  construcţii,  pe  care  se  dispune  suportul învelitorii sau panourile de învelitoare.
• Scară de evacuare ­ circulaţie verticală corespunzător dispusă, conformată, dimensionată  şi protejată pentru a asigura condiţii de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu.
• Scară  cu  trepte  balansate -  scară  la  care  forma  în  plan  a  unor  trepte  este  diferită  de  celelalte, pe înălţimea uneia sau mai multor rampe, ori aîntregii scări.
• Scenarii  de  siguranţă  la  foc - combinaţii  de  valori  şi  relaţii  între  condiţiile  şi  performanţele la foc asigurate, în scopul realizării siguranţei utilizatorilor.
• Scena  amenajată - spaţiu  de  joc  aferent  sălii,  cu  aria  minimă  de  150  m 2  (inclusiv  buzunarele şi depozitele acesteia), prevăzut cu turn de scenă cu sau fără trape în pardoseală şi echipată cu dispozitive de manevrare a decorurilor.
• Sistem de evacuare a fumului şi a gazelor fierbinţi ­ sistem constituit din dispozitive de evacuare  a  fumului  şi  a  gazelorfierbinţi  şi  ecrane  verticale  coborâte  sub  acoperiş  sau  tavan  în  scopul limitării sau propagării incendiilor în construcţiile închise cu arii libere mari (fără pereţi despărţitori).
• Supanta ­ planşeu intermediar plin, deschis pe una sau mai multe laturi faţă de încăperea  în care este dispus. Se ia în considerare conform prevederilor normativului.
• Tambur  deschis - protecţie  a  golurilor  de  circulaţie  funcţională  din  pereţii  antifoc,  rezistenţi la foc sau la explozie.
• Uşi de evacuare ­ elemente mobile de închidere a golurilor de circulaţie şi evacuare din  pereţii care delimitează diferite spaţii construite.
• Uşi,  cortine  şi  obloane  rezistente  la  foc - elemente  mobile  de  protecţie  a  golurilor  de  circulaţie şi evacuare din pereţii cu rol de limitare a propagării incendiilor, alcătuite şi echipate conform normativului.
• Utilizatori ­ - persoane, animale sau obiecte care folosesc sau exploatează construcţia.
• Volet ­ dispozitiv de închidere (obturare) rezistent la foc, montat pe tubulaturi (ghene) de  evacuare a fumului, normal închis sau deschis în poziţie de aşteptare prevăzut cu acţionare automată şi manualăîn cazde incendiu.